Citește Biblia DCC Geneza capitolul 42

21. Ei au zis atunci unul către altul: „Da; am fost vinovaţi faţă de fratele nostru; căci am văzut neliniştea sufletului lui când ne ruga şi nu l-am ascultat! Pentru aceea vine peste noi necazul acesta.”
Iov 36.8-9 ;Prov 21.13 ;Mat 7.2 ;

22. Ruben a luat cuvântul şi le-a zis: „Nu vă spuneam eu să nu faceţi o astfel de nelegiuire faţă de băiatul acesta? Dar n-aţi ascultat. Acum iată că ni se cere socoteală pentru sângele lui.”
Gen 37.21 ;Gen 9.5 ;1Împ 2.32 ;2Cron 24.22 ;Ps 9.12 ;Luc 11.50-51 ;

23. Ei nu ştiau că Iosif îi înţelegea, căci vorbea cu ei printr-un tălmaci.

24. Iosif a plecat la o parte de la ei ca să plângă. În urmă s-a întors şi le-a vorbit; apoi a luat dintre ei pe Simeon şi a pus să-l lege cu lanţuri în faţa lor.

Întoarcerea fraţilor lui Iosif.

25. Iosif a poruncit să li se umple sacii cu grâu, să pună argintul fiecăruia în sacul lui şi să li se dea merinde pentru drum. Şi aşa s-a făcut.
Mat 5.44 ;Rom 12.17-21 ;

26. Ei şi-au încărcat grâul pe măgari şi au plecat.

27. Unul din ei şi-a deschis sacul ca să dea nutreţ măgarului în locul unde au mas peste noapte. A văzut argintul la gura sacului
Gen 43.21 ;

28. şi a zis fraţilor săi: „Argintul meu mi s-a dat înapoi şi iată-l în sacul meu.” Atunci li s-a tăiat inima; şi au zis unul altuia tremurând: „Ce ne-a făcut Dumnezeu?”

29. S-au întors la tatăl lor, Iacov, în ţara Canaan, şi i-au istorisit tot ce li se întâmplase. Ei au zis:

30. „Omul acela, care este domnul ţării, ne-a vorbit aspru şi ne-a luat drept iscoade.
Gen 42.7 ;