Citește Biblia DCO Geneza capitolul 24
21. Omul o privea cu mirare şi fără să zică nimic, ca să vadă dacă Domnul a făcut să-i izbutească sau nu călătoria.
22. Când s-au săturat cămilele de băut, omul a luat o verigă de aur, de greutatea unei jumătăţi de siclu şi două brăţări, grele de zece sicli de aur.
23. Şi a zis: "A cui fată eşti? Spune-mi, te rog. Este loc pentru noi în casa tatălui tău, ca să rămânem peste noapte?"
24. Ea a răspuns: "Eu sunt fata lui Betuel, fiul Milcăi şi al lui Nahor."
25. Şi i-a zis mai departe: "Avem paie şi nutreţ din belşug, şi este şi loc de găzduit peste noapte."
26. Atunci omul a plecat capul, şi s-a aruncat cu faţa la pământ înaintea Domnului,
27. zicând: "Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul stăpânului meu Avraam, care n-a părăsit îndurarea şi credincioşia Lui faţă de stăpânul meu! Domnul m-a îndreptat în casa fraţilor stăpânului meu."
28. Fata a alergat şi a istorisit mamei sale acasă cele întâmplate.
29. Rebeca avea un frate, numit Laban. Şi Laban a alergat afară la omul acela, la izvor.
30. Văzuse veriga şi brăţările în mâinile surorii sale, şi auzise pe sora sa Rebeca spunând: "Aşa mi-a vorbit omul acela." A venit dar la omul acela, care stătea lângă cămile la izvor,
meniu prim"În loc să te gândești la ce îți lipsește, încearcă să îți aduci în minte toate lucrurile pe care le-ai realizat și care le lipsesc altora."
~ Anonim ~