Citește Biblia DCO Deuteronomul capitolul 12
11. Atunci va fi un loc, pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul vostru, ca să facă să locuiască Numele Lui acolo. Acolo să aduceţi tot ce vă poruncesc, arderile voastre de tot, jertfele, zeciuielile, cele dintâi roade, şi darurile alese pe care le veţi face Domnului pentru împlinirea juruinţelor voastre.
12. Acolo să vă bucuraţi înaintea Domnului, Dumnezeului vostru, voi, fiii voştri şi fiicele voastre, robii şi roabele voastre, şi Levitul care va fi în locurile voastre, căci el n-are nici parte de moşie, nici moştenire cu voi.
13. Vezi să n-aduci arderile tale de tot în toate locurile pe care le vei vedea;
14. ci să-ţi aduci arderile de tot în locul pe care-l va alege Domnul în una din seminţiile tale, şi acolo să faci tot ce-ţi poruncesc eu.
15. Totuşi, când vei dori, vei putea să junghii vite şi să mănânci carne în toate cetăţile tale, cât îţi va fi dat prin binecuvântarea Domnului, Dumnezeului tău; cel ce va fi necurat şi cel ce va fi curat vor putea să mănânce din ea, cum se mănâncă din căprioară şi din cerb.
16. Numai sângele să nu-l mâncaţi, ci să-l vărsaţi pe pământ ca apa.
17. Nu vei putea să mănânci în cetăţile tale zeciuiala din grâul tău, din mustul tău şi din untdelemnul tău, nici întâii născuţi din cirezile şi turmele tale, nici vreunul din darurile aduse de tine pentru împlinirea unei juruinţe, nici darurile tale de bună voie, nici cele dintâi roade ale tale.
18. Ci pe acestea să le mănânci înaintea Domnului, Dumnezeului tău, în locul pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul tău, tu, fiul tău şi fiica ta, robul şi roaba ta, şi Levitul care va fi în cetăţile tale; şi să te bucuri înaintea Domnului, Dumnezeului tău, de toate bunurile pe care le vei avea.
19. Cât vei trăi în ţara ta, vezi să nu cumva să părăseşti pe Levit.
20. Când Domnul, Dumnezeul tău, îţi va lărgi hotarele, cum ţi-a făgăduit, şi dorinţa să mănânci carne te va face să zici: "Aş vrea să mănânc carne!" vei putea să mănânci după dorinţa ta.
meniu prim"Există o categorie specială de surzi: aceia care nu vor să audă decât ce spun ei.”
~ Tudor Mușatescu ~