Citește Biblia TLM 1 Regi capitolul 13
1. Şi iată că un om al lui Dumnezeu a venit din Iuda la Betel, după cuvântul lui Iehova, în timp ce Ieroboam stătea lângă altar ca să facă să se înalţe fum de jertfă.
2. Atunci el a strigat împotriva altarului, după cuvântul lui Iehova, şi a zis: „Altarule, altarule! Aşa a spus Iehova: «Iată! Casei lui David i se va naşte un fiu, al cărui nume va fi Iosia! El îi va sacrifica pe tine pe preoţii locurilor înalte, care fac să se înalţe fum de jertfă deasupra ta, şi va arde pe tine oase de oameni»“.
3. Şi a dat în ziua aceea un semn prevestitor, zicând: „Acesta este semnul prevestitor despre care a vorbit Iehova: Iată că altarul se va despica şi cenuşa grasă de pe el se va împrăştia“.
4. Când regele a auzit cuvântul omului adevăratului Dumnezeu, pe care-l strigase împotriva altarului din Betel, Ieroboam şi-a întins mâna de la altar şi a zis: „Prindeţi-l!“ Imediat, mâna pe care o întinsese împotriva lui s-a uscat, iar el n-a mai putut să şi-o tragă înapoi.
5. Şi altarul s-a despicat, iar cenuşa grasă s-a împrăştiat de pe altar, potrivit semnului prevestitor pe care-l dăduse omul adevăratului Dumnezeu prin cuvântul lui Iehova.
6. Atunci regele a răspuns şi i-a zis omului adevăratului Dumnezeu: „Îmbunează, te rog, faţa lui Iehova, Dumnezeul tău, şi roagă-te pentru mine ca să mi se vindece mâna“. Şi omul adevăratului Dumnezeu a îmbunat faţa lui Iehova, astfel că mâna regelui s-a vindecat şi a devenit ca la început.
7. Apoi regele i-a zis omului adevăratului Dumnezeu: „Vino cu mine acasă şi mănâncă ceva şi îţi voi da un dar“.
8. Dar omul adevăratului Dumnezeu i-a spus regelui: „Chiar dacă mi-ai da jumătate din casa ta, tot n-aş veni cu tine, nici n-aş mânca pâine şi nici n-aş bea apă în locul acesta.
9. Căci aşa mi s-a poruncit prin cuvântul lui Iehova, care a zis: «Să nu mănânci pâine, să nu bei apă şi să nu te mai întorci pe drumul pe care te-ai dus»“.
10. Şi a plecat pe alt drum şi nu s-a întors pe drumul pe care venise la Betel.
meniu prim"Adevărurile care rămân doar în minte și nu sunt trăite practic ne hrănesc tot atât de puțin ca o mâncare ce rămâne în cămară.
~ Richard Wurmbrand ~