Citește Biblia TLM Iov capitolul 7

1. Nu are omul muritor o muncă obligatorie pe pământ şi nu sunt zilele lui ca zilele unui lucrător tocmit?
Iov 14.5-14
Dacă zilele lui sunt hotărâte, numărul lunilor lui depinde de tine. I-ai dat o lege peste care să nu poată trece. ;Ps 39.4
„O, Iehova, fă-mă să-mi cunosc sfârşitul şi măsura zilelor — care este ea —, ca să ştiu cât sunt de trecător! ;

2. El suspină ca un sclav după umbră şi îşi aşteaptă plata ca un lucrător tocmit.

3. Aşa am eu parte de luni de deşertăciune şi mi s-au numărat nopţi de nenorocire.
Iov 29.2
„Oh, de-aş fi ca în lunile de altădată, ca în zilele când Dumnezeu mă păzea, ;

4. Când mă culc, zic: «Când mă voi scula?» Şi, când seara îşi împlineşte măsura, mă satur de nelinişte până la revărsatul zorilor.
Deut 28.67
Din cauza spaimei din inima ta, care te va face să tremuri de spaimă, şi din cauza priveliştii pe care o vei avea înaintea ochilor, dimineaţa vei zice: «O, de-ar fi seară!» şi seara vei zice: «O, de-ar fi dimineaţă!» ;Iov 17.12
Ei prefac noaptea în zi, spunând: «Lumina este aproape, căci este întuneric». ;

5. Carnea mi s-a îmbrăcat cu viermi şi cu bulgări de ţărână, pielea mi s-a acoperit de cruste şi se desface.
Isa 14.11
În Şeol ţi s-a coborât mândria, sunetul instrumentelor tale cu coarde. Larvele se întind sub tine ca un pat, iar viermii îţi sunt învelitoare». ;

6. Zilele mele sunt mai iuţi decât suveica ţesătorului şi se sfârşesc în deznădejde.
Iov 9.25
Zilele mele sunt mai iuţi decât un alergător; fug şi nu vor vedea nicidecum binele. ;Iov 16.22
Căci mai sunt doar câţiva ani şi mă voi duce pe calea de pe care nu mă voi mai întoarce. ;Iov 17.11
Mi-au trecut zilele, mi s-au năruit planurile, dorinţele inimii mele. ;Ps 90.6
dimineaţa înfloreşte şi creşte, iar seara se ofileşte şi se usucă. ;Ps 102.11
Zilele mele sunt ca umbra care descreşte şi m-am uscat ca iarba. ;Ps 103.15
Zilele omului muritor sunt ca iarba verde, el înfloreşte ca floarea de pe câmp. ;Ps 144.4
Omul este ca un abur, zilele lui sunt ca o umbră trecătoare. ;Isa 38.12
Locuinţa mea a fost smulsă şi îndepărtată de la mine ca un cort de păstori. Mi-am făcut viaţa sul ca un ţesător. Sunt tăiat de la firele urzelii. Din zori şi până-n noapte mă predai. ;Isa 40.6
Ascultaţi! Cineva zice: „Strigă!“ Şi cineva a spus: „Ce să strig?“ „Toată carnea este ca iarba verde şi toată bunătatea ei iubitoare, ca floarea câmpului. ;Iac 4.14
când voi nu ştiţi ce va fi mâine cu viaţa voastră. Pentru că sunteţi un abur care apare pentru puţin timp şi apoi dispare. ;

7. Adu-ţi aminte că viaţa mea este vânt, că ochiul meu nu va mai vedea binele.
Ps 78.39
Şi-a amintit că sunt carne, că spiritul iese şi nu se mai întoarce. ;Ps 89.47
Adu-ţi aminte de durata vieţii mele. Oare în zadar i-ai creat pe toţi fiii oamenilor? ;

8. Ochiul celui ce mă priveşte nu mă va mai vedea. Ochii tăi vor fi asupra mea, dar eu nu voi mai fi.
Iov 20.9
Ochiul care-l privise nu-l va mai vedea, iar locul lui nu-l va mai zări. ;

9. Norul se risipeşte şi se duce; tot aşa, cel care coboară în Şeol nu se mai ridică.
2Sam 12.23
Acum, că a murit, de ce să mai postesc? Mai pot eu să-l aduc înapoi? Eu mă voi duce la el, dar el nu se va întoarce la mine“. ;

10. El nu se mai întoarce la casa lui, iar locul lui nu-l mai recunoaşte.
Iov 8.18
Dacă este înghiţit din locul lui, acesta îl va renega, zicând: «Nu te-am văzut!» ;Iov 20.9
Ochiul care-l privise nu-l va mai vedea, iar locul lui nu-l va mai zări. ;Ps 103.16
Căci un vânt trece peste ea şi nu mai este şi locul ei n-o mai recunoaşte. ;

«Capitolul 6 capitolul 7 din 42 Capitolul 8»

Sari la capitolul:

Distribuie pe: | | | |