Citește Biblia TLM Ioan capitolul 17
Ioan 6.39Iată voinţa celui care m-a trimis: să nu pierd nimic din tot ce mi-a dat, ci să-l înviez în ziua din urmă.
Ioan 10.28Eu le dau viaţă veşnică şi ele nu vor fi distruse niciodată. Nimeni nu le va smulge din mâna mea.
Evr 2.13Şi din nou: „Îmi voi pune încrederea în el“. Şi din nou: „Iată! Eu şi copilaşii pe care mi i-a dat Iehova“.
Ioan 18.9ca să se împlinească cuvântul pe care îl spusese: „Dintre aceia pe care mi i-ai dat n-am pierdut pe niciunul“.
1Ioan 2.19Ei au ieşit dintre noi, dar nu erau de-ai noştri, pentru că, dacă ar fi fost de-ai noştri, ar fi rămas cu noi. Dar au ieşit ca să se arate clar că nu toţi sunt de-ai noştri.
Ioan 6.70Isus le-a răspuns: „Nu v-am ales eu pe voi, cei doisprezece? Totuşi, unul dintre voi este calomniator“.
Ioan 13.18Nu vorbesc despre voi toţi. Îi cunosc pe aceia pe care i-am ales. Dar aceasta se întâmplă ca să se împlinească Scriptura: «Cel care se hrănea cu pâinea mea şi-a ridicat călcâiul împotriva mea».
Ps 109.8Puţine să-i fie zilele
şi sarcina lui de supraveghere s-o ia altul!
Fapt 1.20Căci este scris în cartea Psalmilor: «Locul lui de locuit să rămână pustiu şi să nu mai fie niciun locuitor în el» şi: «Sarcina lui de supraveghere s-o ia altul!»
Pagina 1 din 1
meniu prim"Nu sunt supărat că m-ai mințit, sunt supărat că de acum încolo nu te pot crede."
~ Friedrich Nietzsche ~