Citește Biblia TLM Ioan capitolul 20
11. Însă Maria stătea afară, lângă mormântul de amintire, şi plângea. Şi, plângând, s-a aplecat ca să se uite în mormântul de amintire
12. şi a văzut doi îngeri în alb, stând unul la cap şi altul la picioare, în locul unde fusese pus corpul lui Isus.
13. Şi ei i-au zis: „Femeie, de ce plângi?“ Ea le-a spus: „L-au luat pe Domnul meu şi nu ştiu unde l-au pus“.
14. După ce a spus aceste lucruri, ea s-a întors şi l-a văzut pe Isus stând în picioare, dar nu şi-a dat seama că era Isus.
15. Isus i-a zis: „Femeie, de ce plângi? Pe cine cauţi?“ Crezând că era grădinarul, ea i-a spus: „Domnule, dacă tu l-ai dus de aici, spune-mi unde l-ai pus şi îl voi lua“.
16. Isus i-a zis: „Maria!“ Întorcându-se, ea i-a zis în ebraică: „Rabuni!“ (care înseamnă „Învăţătorule!“).
17. Isus i-a zis: „Nu te mai prinde de mine! Fiindcă n-am urcat încă la Tatăl. Ci du-te la fraţii mei şi spune-le: «Eu urc la Tatăl meu şi Tatăl vostru, la Dumnezeul meu şi Dumnezeul vostru»“.
18. Maria Magdalena a venit şi le-a adus discipolilor vestea: „L-am văzut pe Domnul!“, precum şi că el îi spusese aceste lucruri.
19. În seara aceleiaşi zile, prima a săptămânii, când discipolii stăteau cu uşile încuiate de teama iudeilor, Isus a venit, a stat în mijlocul lor şi le-a zis: „Pacea să fie cu voi!“
20. Şi, după ce a spus aceasta, le-a arătat mâinile şi coasta. Atunci discipolii s-au bucurat că l-au văzut pe Domnul.
meniu prim"Spui că iubești ploaia, dar folosești umbrela când mergi prin ea. Spui că iubești soarele, dar cauți umbra când strălucește. Spui că iubești vântul, dar închizi fereastra când bate. De aceea sunt speriat când spui că mă iubești."
~ Bob Marley ~