Citește Biblia TLM Evrei capitolul 12

11. Este adevărat că nicio disciplinare nu pare pe moment un motiv de bucurie, ci de mâhnire, dar mai târziu produce în cei care au fost instruiţi prin ea un rod paşnic, adică dreptatea.

12. De aceea, îndreptaţi mâinile care atârnă şi genunchii fără vlagă

13. şi continuaţi să faceţi cărări drepte pentru picioarele voastre, astfel încât ce este şchiop să nu iasă din încheietură, ci, mai degrabă, să se vindece.

14. Urmăriţi pacea cu toţi oamenii şi sfinţenia, fără de care niciun om nu-l va vedea pe Domnul,

15. veghind cu atenţie ca nimeni să nu piardă bunătatea nemeritată a lui Dumnezeu; ca nu cumva să încolţească vreo rădăcină veninoasă, să provoace tulburări şi mulţi să fie pângăriţi prin ea;

16. ca nu cumva să fie vreun fornicator sau vreunul care nu apreciază lucrurile sacre, ca Esau, care şi-a dat drepturile de întâi născut pe o mâncare.

17. Căci ştiţi că şi după aceea, când a vrut să moştenească binecuvântarea, a fost respins, pentru că, deşi a căutat stăruitor, cu lacrimi, să schimbe hotărârea, n-a găsit loc pentru aceasta.

18. Căci voi nu v-aţi apropiat de un munte care poate fi atins şi care a fost cuprins de foc, nici de un nor negru, nici de întuneric gros, nici de furtună,

19. nici de sunetul puternic de trompetă, nici de glasul cuvintelor, glas la auzul căruia poporul a implorat să nu li se mai adauge niciun cuvânt

20. — căci erau înspăimântaţi de porunca: „Dacă un animal atinge muntele, să fie omorât cu pietre“;

«Capitolul 11 capitolul 12 din 13 Capitolul 13»

Sari la capitolul:

Distribuie pe: | | | |