Citește Biblia TLM 1 Samuel capitolul 14
21. Evreii care mai înainte li se alăturaseră filistenilor şi care urcaseră împreună cu ei în tabăra din jurul lor au trecut şi ei de partea lui Israel, care era cu Saul şi Ionatan.
22. Şi toţi oamenii lui Israel care se ascunseseră în regiunea muntoasă a lui Efraim au auzit că filistenii o luaseră la fugă şi au pornit şi ei să-i urmărească în luptă.
23. Iehova a salvat pe Israel în ziua aceea, iar lupta s-a întins până dincolo de Bet-Aven.
24. Oamenii lui Israel erau greu apăsaţi în ziua aceea, şi totuşi Saul a pus poporul sub jurământ, zicând: „Blestemat este omul care va mânca pâine înainte de a se însera şi înainte de a mă răzbuna pe duşmanii mei!“ Şi nimeni din popor n-a gustat pâine.
25. Toţi cei din ţară au intrat în pădure, unde era miere pe faţa pământului.
26. Când poporul a intrat în pădure, iată că acolo picura miere, dar nimeni nu şi-a dus mâna la gură, fiindcă poporul se temea din cauza jurământului.
27. Dar Ionatan nu auzise când tatăl său pusese poporul să facă jurământ, astfel că a întins vârful toiagului care era în mâna sa, l-a înmuiat în fagurele de miere, apoi şi-a dus mâna înapoi la gură şi ochii i s-au luminat.
28. Atunci cineva din popor a răspuns şi a zis: „Tatăl tău a pus poporul să jure solemn şi a zis: «Blestemat este omul care va mânca astăzi pâine!»“ (Şi poporul a început să obosească.)
29. Însă Ionatan a zis: „Tatăl meu a adus nenorocire asupra ţării. Uitaţi-vă, vă rog, cum mi s-au luminat ochii fiindcă am gustat un pic de miere!
30. Cu atât mai mult dacă poporul ar fi mâncat astăzi din prada pe care a găsit-o la duşmanii lui! Căci măcelul provocat acum filistenilor n-a fost mare“.
meniu prim"Adevărurile care rămân doar în minte și nu sunt trăite practic ne hrănesc tot atât de puțin ca o mâncare ce rămâne în cămară.
~ Richard Wurmbrand ~