1. Adă Doamne primăvara și rămâi și Tu cu noi
C-am avut atâta iarnă și îngheț și vânt și ploi
Uite-Te în sinea noastră ce de viscole am avut
Dă din nou un rost la toate, rostul care s-a pierdut.
R: /: Adă Doamne primăvara, după care toți tânjim
Dă-ne dor de cele sfinte și putere să iubim :/
2. Iarna sufletelor noastre, ne-a asprit, ne-a insingurat
Am iernat până și vara sub un zâmbet înghețat
Doar Tu Doamne, ești mai mare decât colții asprei ierni
Sub cereasca vindecare, fă un semn, ca să ne chemi.
B: Fă-ne Doamne să-nflorim, cu copacii înc-odată
Și miros să răspândim de credință adevărată
Adă Doamne primăvara după care toți tânjim
Dă-ne dor de cele sfinte și putere să iubim, să iubim.
meniu prim "Spui că iubești ploaia, dar folosești umbrela când mergi prin ea. Spui că iubești soarele, dar cauți umbra când strălucește. Spui că iubești vântul, dar închizi fereastra când bate. De aceea sunt speriat când spui că mă iubești." ~ Bob Marley ~