Citește devoționala Judecȃnd păcatul sau persoana

Trăim în vremea în care lucrurile normale s-au întors invers şi tindem să credem că ne îndreptăm spre o lume şi o civilizaţie a nenormalităţii. Lăsȃnd lucrurile care ne înconjoară zilnic, şi ştirile de ultimă oră care ne îngrozesc de ceea ce auzim de cele mai multe ori, haideţi să privim puţin spre o acţiune care pe cȃt de creştinească ar putea părea, poate deveni o acţiune păcătoasă.

Cu toate că lumea creştină este lovită din toate părţile, bazele şi temelia credinţei este zdruncinată puternic de anumite influenţe satanice, stăm de cele mai multe ori şi privim îndureraţi fără iniţiativa de a face ceva în privinţa aceasta.

Privim de multe ori acţiunile oamenilor şi începem să tragem concluzii despre ce au făcut, ceea ce au rezolvat şi cum au făcut poate lucrurile. Greşeala de cele mai multe ori, sau păcatul din viaţa unui om, tindem să îl adȃncim pȃnă într-acolo încȃt urȃm persoana în sine. Privim cu dispreţ oamenii în loc să privim cu dispreţ păcatul şi să iubim păcătosul. Ne întrebăm oare cum pot face diferenţa între un păcat din viaţa unui om şi păcătosul în sine. Tot Dumnezeu ne dă răspunsul în Sfȃnta Scriptură cȃnd ne îndeamnă să avem dragoste unii faţă de alţii şi să ne iubim aproapele. Atunci cȃnd privirea mea trece dincolo de acţiunea păcătoasă a unei persoane şi privesc cu dispreţ persoana păcoasă, nu am făcut altceva decȃt să ma alătur lui şi să păcătuiesc şi eu.

Una dintre marile probleme ce se ridică în creştinismul de azi este aceea că nu mai ştim să facem diferenţa între un păcătos pe care Dumnezeu îl iubeşte şi păcatul pe care trebuie să îl urȃm din viaţa lui. Cum ne catalogăm astfel ca buni creştini, dacă problema noastră cu aproapele încă nu este rezolvată? Isus Hristos ne îndeamnă prin Scriptură “…nu judecaţi ca să nu fiţi judecaţi”, şi tot în Scriptură găsim “…fiecare să se cerceteze dar pe sine însuşi”, şi totuşi urmăm calea inversă şi nu ne cercetăm pe noi ci din contră îi cercetăm pe alţii în lucruri mărunte, şi mai departe îi şi judecăm.

Luȃnd la cunoştinţă despre gravitatea acestui lucru, cred că ar trebui ca fiecare dintre noi să ne întrebăm personal şi foarte serios dacă această problem generală o găsim şi în viaţa noastră. Dacă da, haideţi cu respect şi cu umilinţă să mergem la Domnul Isus să îi cerem iertare pentru faptele care fie cu voie sau din neştiinţă le-am făcut fără să ne dăm seama de gravitatea acestui păcat.