Citește poezia Când se lasă întuneric..

Când se lasă întuneric...
Avasilcai David


Când se lasă întuneric seara,
Și soarele se-apropie de-asfințit,
Și când pe masă mi se stinge lumânarea...
Rămâi cu mine Doamne pân' la răsărit..


Ca să vorbim, și să-mi șoptești de-a Ta Împărăție,
Să-mi spui cât mă iubești de mult Isuse scump.
Să plângem amândoi de-a mea vinovăție
Și să ne bucurăm că mai cules din scrum.


Rămâi cu mine Doamne când se lasă seara,
Să nu mă-năbuş iar în plâns târziu...
Să-mi povestești Isuse Sfânt comoara,
Ce-ai pregatit-o pe când rătăceam eu în pustiu.


Rămâi cu mine Tată când se lasă seara,
Mă săturasem singur să cinez...
Căci ce pustie mi-e corăbioara,
Rămâi, rămâi Isus, să nu cedez...


Să îȚi șoptesc în zorii aurii de dimineață,
cât Te iubesc de mult Iubitul meu Isus
Și-n roua sclipitoare, adormită pe verdeață,
să ne plimbăm de mână pân' la Infinit...


Și când se lasă întuneric seara,
Iar soarele se-apropie de-asfințit,
Si când pe masă mi se stinge lumânarea...
Rămâi cu mine Doamne până la sfârșit...


04/06/2016