Încotro ţi-ndrepţi creştine
Soarta vieţii, pe pământ?
De ce-alergi pe căi stăine
De al Domnului Cuvânt
Şi fugi de-al lui Legământ
Când El vrea să vii la Sine?
Unde mergi, şi te grăbeşti
Cu paşi repezi la pierzare?
De ce-atât te mai trudeşi
Pentru-o lume trecătoare,
Când ţi s-a dat o salvare
Pentru ca-n veci să traieşti?
Domnul la El azi te cheamă,
Nu auzi cum strigă-ntruna?
De ce stai, şi nu ei seamă
Că-n juru-ţi urlă furtuna?
Lângă Domnul, totdeauna,
Nu ai griji, şi nu ai teamă!
Încotro?... Doar tu decizi,
Ce-ai să faci cu viaţa dată!
Dar, nu uita ca să deschizi
Inima, ce-ţi stă încuiată,
Când la al strigătului Tată,
Tot mai mult parcă o-nchizi!
El te-aşteaptă cu răbdare
Să te întorci din nou acasă,
Şi-n iubirea Lui cea mare
Vrea să staţi iarăşi la masă,
Să-ţi găseşti veşnica casă
Prin dragostea salvatoare!
meniu prim “Nu înceta niciodată să zâmbești, nici chiar atunci când ești trist, pentru că nu se știe cine se poate îndrăgosti de zâmbetul tău.” ~ Gabriel José García Márquez ~