Citește Biblia DCC Proverbele capitolul 27

11. Fiule, fii înţelept şi înveseleşte-mi inima, şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte. –
Prov 10.1
Pildele lui Solomon. Un fiu înţelept este bucuria tatălui, dar un fiu nebun este mâhnirea mamei sale. ;Prov 23.15-24
Fiule, dacă-ţi va fi inima înţeleaptă, inima mea se va bucura, ;Ps 127.5
Ferice de omul care îşi umple tolba de săgeţi cu ei! Căci ei nu vor rămâne de ruşine când vor vorbi cu vrăjmaşii lor la poartă. ;

12. Omul chibzuit vede răul şi se ascunde; dar proştii merg spre el şi sunt pedepsiţi. –
Prov 22.3
Omul chibzuit vede nenorocirea şi se ascunde, dar cei proşti merg înainte şi sunt pedepsiţi. – ;

13. Ia-i haina, căci s-a pus chezaş pentru altul, ia-l zălog în locul unei străine. –
Ex 22.26
Dacă iei zălog haina aproapelui tău, să i-o dai înapoi înainte de apusul soarelui; ;Prov 20.16
Ia-i haina, căci s-a pus chezaş pentru altul; şi ţine-l zălog pentru alţii. – ;

14. Binecuvântarea aproapelui cu glas tare dis-de-dimineaţă este privită ca un blestem. –

15. O streaşină care picură necurmat într-o zi de ploaie, şi o nevastă gâlcevitoare sunt totuna.
Prov 19.13
Un fiu nebun este o nenorocire pentru tatăl său, şi o nevastă gâlcevitoare este ca o streaşină de pe care picură întruna. – ;

16. Cine o opreşte, parcă opreşte vântul şi parcă ţine untdelemnul în mâna dreaptă. –

17. După cum fierul ascute fierul, tot aşa şi omul aţâţă mânia altui om. –

18. Cine îngrijeşte de un smochin va mânca din rodul lui, şi cine-şi păzeşte stăpânul va fi preţuit. –
1Cor 9.7-13
Cine merge la război pe cheltuiala sa? Cine sădeşte o vie, şi nu mănâncă din rodul ei? Cine paşte o turmă, şi nu mănâncă din laptele turmei? ;

19. Cum răspunde în apă faţa la faţă, aşa răspunde inima omului inimii omului. –

20. După cum Locuinţa morţilor şi adâncul nu se pot sătura, tot aşa nici ochii omului nu se pot sătura. –
Prov 30.16
şi anume: Locuinţa morţilor, femeia stearpă, pământul, care nu este sătul de apă, şi focul, care nu zice niciodată: „Destul!” – ;Hab 2.5
Ca şi cel beat şi semeţ, cel mândru nu stă liniştit; ci îşi lărgeşte gura ca Locuinţa morţilor, este nesăţios ca moartea, aşa că pe toate neamurile vrea să le strângă la el şi toate popoarele le trage la el. ;Ecl 1.8
Toate lucrurile sunt într-o necurmată frământare, aşa cum nu se poate spune; ochiul nu se mai satură privind, şi urechea nu oboseşte auzind. ;Ecl 6.7
Toată truda omului este pentru gura lui, şi totuşi poftele nu i se împlinesc niciodată. ;

«Capitolul 26 capitolul 27 din 31 Capitolul 28»

Sari la capitolul:

Distribuie pe: | | | |