Citește Biblia TLM 1 Regi capitolul 17

Setări Biblia
11. Pe când ea se ducea să-i aducă, el a chemat-o şi i-a zis: „Adu-mi, te rog, o bucată de pâine cu mâna ta!“
12. Dar ea a spus: „Viu este Iehova, Dumnezeul tău, că n-am nicio turtă, ci doar o mână de făină în vasul cel mare şi puţin ulei în vasul cel mic. Iată că strâng câteva lemne, apoi voi intra şi voi pregăti ceva pentru mine şi pentru fiul meu: vom mânca şi apoi vom muri“.
13. Atunci Ilie i-a zis: „Nu te teme! Intră şi fă după cuvântul tău. Numai că din ceea ce este acolo, pregăteşte-mi mai întâi mie o turtă mică şi adu-mi-o, iar pentru tine şi pentru fiul tău vei pregăti ceva după aceea.
14. Căci iată ce a spus Iehova, Dumnezeul lui Israel: «Vasul cel mare de făină nu se va goli, iar uleiul din vasul cel mic nu se va termina până în ziua în care Iehova va da ploaie pe faţa pământului»“.
15. Ea s-a dus şi a făcut după cuvântul lui Ilie. Şi a avut ce să mănânce multe zile, ea, el şi casa ei.
16. Vasul cel mare de făină nu s-a golit, iar uleiul din vasul cel mic nu s-a terminat, după cuvântul pe care îl spusese Iehova prin Ilie.
17. După aceste lucruri, fiul femeii, stăpâna casei, s-a îmbolnăvit, iar boala lui a fost atât de gravă, încât n-a mai rămas suflare în el.
18. Atunci ea i-a zis lui Ilie: „Ce am eu de-a face cu tine, om al adevăratului Dumnezeu? Ai venit la mine ca să aminteşti nelegiuirea mea şi să-mi omori fiul“.
19. Dar el i-a spus: „Dă-mi-l pe fiul tău!“ Atunci l-a luat de la sânul ei şi l-a dus sus, în camera de pe acoperiş, unde locuia el, şi l-a pus pe patul lui.
20. Şi l-a chemat pe Iehova şi a zis: „O, Iehova, Dumnezeul meu! Oare şi peste văduva la care locuiesc ca străin aduci răul, omorându-i fiul?“
|
Pagina 2 din 3
Sari la pagina:
capitolul 17 din 22
Sari la capitolul:
Distribuie pe: facebook | twitter | linkedin | myspace | email
Biblia >> Traducerea Lumii Noi >> Cartea 1 Regi >> Citește Biblia TLM 1 Regi capitolul 17 | pagina 2 | FiiLumina
meniu prim
"Adevărurile care rămân doar în minte și nu sunt trăite practic ne hrănesc tot atât de puțin ca o mâncare ce rămâne în cămară.
~ Richard Wurmbrand ~